TRISTA REALITATEA ECONOMICĂ DIN ŢARA NOASTRĂ – CE SĂ FACEM? septembrie 6, 2009

În ultimul timp toată lumea a ajuns să vorbească despre criza economică şi despre consecinţele ei care n-au mai fi putut camuflate în explicaţiile şi declaraţiile vechii guvernări. Totuşi în realitate nu prea s-a făcut nimic, doar s-a tras de timp. Atenţia publică a fost sustrasă de alegerile din aprilie, apoi de cele anticipate din iulie 2009. Şi acum toată lumea are mari aşteptări de la noua guvernare. Dar se pare că situaţia economică a ţării a cam scăpat de sub control şi o să fie nevoie de mai mult timp ca să se simtă efectele redresării economice, chiar dacă unele state din Euro au înregistrat o uşoară refacere economică în primele 6 luni ale anului 2009. Să vedem ce avem noi în cifre?

• Unul din indicatorii în care se măsoară dezvoltarea economiei unei ţări, este produsul intern brut (PIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor produse şi serviciilor prestate timp de un an într-o ţară) care doar în primele 3 luni ale 2009, conform biroului naţional de statistică, a însumat 12974 milioane lei, înregistrând o scădere de 6.9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Descreşterea pentru 6 luni 2009, s-ar putea să fie şi mai semnificativă, considerând faptul l că în ultimele 3 luni (mai, iunie şi iulie) se înregistrează o recesiune în industrie, investiţii, transporturi şi alte ramuri, aceste luni fiind considerate cele mai nefavorabile din 2009 până acum.
• Activitate industriei în perioada ianuarie – iulie 2009 Biroul Naţional de Statistică relatează, ca în ianuarie-iulie 2009 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producţie în valoare de 12432,82  mil. lei în preţuri curente, ceea ce reprezintă o scădere de 24.7% fată de ianuarie-iulie 2008. Această scădere a se datorează industriei prelucrătoare care a cauzat micşorarea volumului total de producţie industrială cu 23,4%.
• Micşorarea volumului producţiei industriale a fost cauzată în special de către întreprinderile cu activităţi principale de industrie: fabricarea de articole de îmbrăcăminte – cu 18,6% (ponderea în total producţie industrială constituie – 10,0%); producţia altor produse din minerale nemetalifere (fabricarea sticlei, elementelor din beton, ipsos şi ciment etc.) – cu 43,7% (ponderea – 9,6%); fabricarea vinului – cu 33,0% (ponderea – 6,1%); producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne – cu 22,4% (ponderea – 4,5%); producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 25,2% (ponderea – 3,0%); fabricarea băuturilor alcoolice distilate – cu 36,6% (ponderea – 2,4%); prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor – cu 32,6% (ponderea – 2,4%); fabricarea încălţămintei – cu 51,6% (ponderea – 1,8%); producţia de mobilier – cu 28,1% (ponderea –1,5%); fabricarea hârtiei şi cartonului – cu 45,3% (ponderea – 1,3%); fabricarea de maşini şi echipamente – cu 48,3% (ponderea 1,1%) etc. Întreprinderile vizate explică reducerea volumului de producţie prin: dificultăţi privind piaţa de desfacere, în special reducerea volumului comenzilor companiilor de peste hotare, dar şi celor autohtone – consumatoare de producţie industrială; insuficienţa materiei prime; insuficienţa mijloacelor financiare etc.
• Comerţul cu amănuntul şi serviciile cu plată prestate populaţiei în ianuarie-iulie 2009. Conform biroului naţional de statistică, în ianuarie-iulie 2009 unităţile comerciale au comercializat populaţiei mărfuri de consum în valoare de 10730,4 mil. lei, înregistrând, în termeni reali, o scădere de 4,8% faţa de aceeaşi perioadă din anul 2008, determinată în principal, de reducerea vânzărilor de mărfuri nealimentare (-11,0%), cărora le revine o pondere de 66,5% în totalul vânzărilor cu amănuntul (ianuarie-iulie 2008 –66,0%). În acelaşi timp vânzările de produse alimentare s-au majorat cu 6,8%, deţinând o cotă de 33,5% în totalul vânzărilor cu amănuntul (ianuarie-iulie 2008–34,0 %).

În ianuarie-iulie 2009 unităţile oficial înregistrate au acordat populaţiei servicii cu plată în sumă de 7047,8 mil. lei, rezultând în condiţii comparabile de preţuri, o creştere de 0,9%, comparativ cu ianuarie-iulie 2008.

• Transportul de mărfuri şi pasageri în Republica Moldova, în ianuarie-iulie 2009. Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iulie 2009 întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat 4027,8 mii tone de mărfuri, înregistrând o descreştere de 61.5% faţă de perioada corespunzătoare din anul 2008. Diminuarea volumului de mărfuri transportate în raport cu ianuarie-iulie 2008, s-a înregistrat la întreprinderile de transport feroviar (-67,7%), auto (-49,3%) şi aerian (-9,3%).

În ianuarie-iulie 2009, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2008 s-a micşorat numărul de pasageri transportaţi cu autobuze şi microbuze (-8,1%) şi cu transportul aerian (-5,4%).

•  Producţia globală agricolă obţinută în toate categoriile de gospodării în ianuarie-iunie 2009, a însumat 2631,4 milioane lei în preţuri curente, constituind, conform estimărilor reprezintă o creştere de 2,6% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 5,1%,
• Investiţiile în capital fix din contul tuturor surselor de finanţare realizate în economia aţională în perioada de raport au fost însuşite în valoare de 3432,2 milioane lei, din are lucrările de construcţii-montaj au constituit 1846,5 milioane lei şi s-au micşorat cu 33.5% în raport cu ianuarie-iunie 2008. Darea în folosinţă a caselor de locuit s-a redus cu 10.1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
• Aceste evoluţii nefavorabile cât şi unele cheltuieli neordinare (de ex: reparaţia clădirilor Parlamentului şi Guvernului)au dus la formarea unui deficit la nivel de buget public naţional de 2.5 mld lei. Adică, pentru 7 luni 2009, cheltuielile sunt mai mari decât veniturile cu 2.5 mld lei. Acest deficit este acoperit în parte cu hârtii de valoarea de stat (HVS) în valoare de un miliard, emise de către Ministerul Finanţelor în şapte luni ale acestui an. HVS sunt nişte instrumente financiare (documente) emise de către Ministerul Finanţelor pe un anumit termen pentru generarea de lichidităţi. Aceste HVS sunt de obicei achiziţionate de bănci şi persoane juridice care dispun de aceste lichidităţi. Problema o sa apară în 2-3 luni când aceste HVS vor trebui achiziţionate înapoi de la bănci şi persoane juridice de către Ministerul Finanţelor şi acesta din urmă nu are surse. Într-un interviu pentru BusinessExpert, acordat de economistul Valeriu Lazăr, ales deputat pe listele Partidului Democrat această situaţie este „cea mai mare bombă pe care a construit-o Ministerul Finanţelor împreună cu Banca Naţională prin HVS. Acum se arată că totul este bine şi frumos, se plătesc pensiile şi salariile, iar bomba o să explodeze când vine următoarea guvernare. 
• Tarifele la gaze. Deşi Gazprom a ieftinit gazele cu 45% şi respectiv cu 27% faţă de trimestru I şi II datorită reducerii preţurilor la motorină şi păcură pe piaţa internaţională, Guvernul promite consumatorilor interni o reducere de doar 10%. Dar şi aceasta, în cazul în care are loc, s-ar putea să fie de scurtă durată, pentru că majorările de tarife se aşteaptă după 1 ianuarie 2010

Ce să facem?

• Plan anticriză asupra căruia să se concentreze noul Parlament şi următorul Guvern.Conform interviului pentru BusinessExpert, economistul Valeriu Lazăr, ales deputat pe listele Partidului Democrat, „Un program anticriză ar trebui să fie elaborat pe o perioadă de cel puţin 2 ani. 70-80% din acţiuni sunt pe termen mediu şi decizii cu efect imediat sunt foarte puţine. În primul rând, ar trebui să purcedem la sechestrul bugetului. Urgent şi într-o măsură realistă să analizăm capitolul de venituri şi încă odată să analizăm atent priorităţile de cheltuieli. Acest lucru trebuie făcut imediat. Ulterior, trebuie să stabilim priorităţi reale pe viitor. Cheltuielile sociale urmează să fie menţinute, deoarece este criză şi categoriile social vulnerabile suportă nişte costuri. Salariile trebuie menţinute, însă, s-ar putea să nu fie puse în aplicare majorările prevăzute anterior. Chiar şi din punct de vedere moral, nu-ţi poţi permite majorarea salariilor în sectorul public atunci când în sectorul real ele patinează, iar datoriile cresc. Un lucru care nu costă nimic – anularea tuturor restricţiilor în activitatea economică, la export-import. Pentru asta nu sunt necesare investiţii de milioane, trebuie voinţă politică. Urgent este necesară anularea vizelor cu România, cel mai important partener comercial al Republicii Moldova.”
• Finanţări din exterior. Pentru a păstra capacitatea de a plăti pensii şi salarii şi de a servi HVS emise anterior Guvernul are nevoie de finanţări externe. Veniturile obţinute din vânzarea HVS, care în iunie au fost cu 45,9% mai mari faţă de nivelul prognozat, au fost direcţionate exclusiv spre finanţarea sectorului bugetar şi a programelor de asistenţă socială. După ce negocierea cu fondul monetar internaţional (FMI) s-a finalizat cu amânarea obţinerii împrumutului, s-au început negocierile cu China şi Federaţia Rusă privind contractarea unor împrumuturi externe importante. Totuşi acceptarea acestor împrumuturi trebuie să fie analizată din perspectiva riscurilor la care se expune ţara:

-          gradul de îndatorare a economiei prin creşterea datoriei externe va creşte de peste 3 ori. Indicatorul care relevă capacitatea economiei de a rambursa datoria creditorilor externi (ponderea Datoriei de Stat Externe (DSE) în PIB) va creşte până la aproximativ 41,9%. Nivelul respectiv este unul pe de-a dreptul alarmant luând în consideraţie faptul că media în alte state din regiune variază între 19%-20%. Prin urmare, vor creşte substanţial costurile aferente gestionării DSE care vor fi practic de două ori mai mari faţă de alte state din Europa Centrală şi de Est;

-          deteriorarea relaţiile cu FMI şi pierderea unei experienţe bogate pe care o aduce acesta cu acordarea împrumutului;

-          creşterea dependenţei de aceste ţări;

-          condiţiile economice şi politice necunoscute ale acordării acestor împrumuturi (de ex: rata dobânzilor)

 Cert este faptul că am moştenit această realitate economică şi consecinţele acestei realităţi triste vor fi simţite în viitor ca „nişte bombe cu efect întârziat”. Nouă ne rămâne să ne rugăm ca Dumnezeu să pună la conducerea ţării oameni cu discernământ, cu valori, care îşi iubesc ţara şi oamenii.